Evacuarea: reprezintă una dintre măsurile de protecție a populației, dispusă în cazul producerii unor situații de urgență sau în cazul conflictului armat.

Þ evacuarea în situații de urgență - măsura de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

-    trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent.

Þ evacuarea în situaţii de conflict armat - ansamblul activităţilor de protecţie civilă care se adoptă şi se aplică ori de câte ori acţiunile militare pun în pericol grav viaţa şi sănătatea populaţiei, funcţionarea corespunzătoare a instituţiilor publice, a autorităţilor statului, serviciilor publice şi a operatorilor economici, precum şi bunurile materiale cu valoare economică sau care fac parte din patrimoniul cultural naţional, valorile culturale şi arhivistice importante, de pe o porţiune a teritoriului naţional sau, când situaţia impune, de pe întregul teritoriu al ţării.

-   în situaţii de conflict armat, evacuarea se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării naţionale.

Evacuarea populației se realizează în spații de cazare identificate din timp sau în tabere de sinistrați, care le asigură condițiile necesare de subzistenţă.