Aceste trei zile au fost mai mult decât o simplă misiune. Au fost o lecție despre speranță, umanitate și determinare.

 

Zi de zi întâlnim teama, durerea și încercările sub multe forme. Suntem mereu acolo atunci când cineva are nevoie de noi. Dar când un copil are nevoie de ajutor, ceva în sufletul nostru se schimbă de fiecare dată.

 

Orice intervenție în care sunt implicați copii ne atinge profund și ne cutremură sufletul.

 

Timp de trei zile, peste 50 de pompieri militari sibieni au simțit pe propria piele cum, în liniștea apăsătoare a pădurii, se pot pierde strigătele, se pot pierde pașii… însă nu și speranța.

 

Prin ploaie, frig, întuneric și vânt, nimeni nu a renunțat, pentru că speranța a mers cu noi la fiecare pas.

 

Iar astăzi, speranța a învins! Micuțul Alexandru a fost găsit de colegii noștri, salvatorii din văzduh.

 

În acea clipă, emoția și bucuria ne-au copleșit pe toți. Am înțeles încă o dată cât de important este să continui să crezi și să nu renunți, indiferent cât de greu ori imposibil poate părea drumul.

Uneori, cuvintele sunt prea mici pentru a descrie ceea ce simți cu adevărat!

 

Pentru astfel de momente mergem mai departe, zi de zi. Pentru astfel de momente alegem să fim acolo unde este cea mai mare nevoie de noi, indiferent de oboseală, frig sau greutăți.

 

Pentru că momentul în care speranța învinge este neprețuit.

 

Fiți buni. Ajutați-vă semenii atunci când puteți.

 

Și, indiferent de situație, nu vă pierdeți niciodată speranța!

 

Pompierii sibieni rămân la datorie!

 

ISU SIBIU