Magdalena este o fetiță de aproape 7 anișori, din satul Răchieri. Când am întrebat-o dacă este fericită, ne-a privit cu ochi luminoși și a rostit un „DA” hotărât, însoțit de un zâmbet care ar putea topi și cea mai rece inimă.

 

Un răspuns simplu, dar care ascunde în spate o poveste mult prea grea pentru un copil atât de mic. Magdalena a învățat deja ce înseamnă durerea și pierderea. În aceeași lună, a rămas fără cele două ființe care ar fi trebuit să-i fie sprijin toată viața: mama și bunica. Este o încercare în fața căreia ne trec fiorii și ne strângem inima, gândindu-ne câtă putere trebuie să aibă un suflet atât de firav pentru a merge mai departe.

 

Noi, pompierii, suntem obișnuiți să ne aruncăm fără ezitare în fața flăcărilor, să devenim scut pentru cei aflați în pericol. Dacă am putea, ne-am ridica la fel și împotriva suferințelor oamenilor. Din păcate, nu putem opri destinul, însă putem alina, putem sprijini, putem aduce puțină lumină acolo unde umbrele sunt prea grele.

 

De aceea, nu am putut rămâne indiferenți la povestea Magdalenei. Ne-am alăturat unor oameni de bine, cu inimă mare, și am decis să fim parte din sprijinul de care ea are atât de multă nevoie. Colegii noștri de la Detașamentul 2 Ploiești al ISU Prahova au achiziționat tabla necesară pentru acoperișul casei aflate în construcție, un pas important pentru ca micuța să aibă un loc sigur și cald pe care să-l numească „acasă”.

 

În plus, am dus cu noi bunătăți și alte daruri menite să-i lumineze copilăria și să-i arate că nu este singură... că acolo unde viața i-a luat există alți oameni care sunt gata să-i ofere sprijin, grijă și dragoste.

 

Magdalena ne-a învățat o lecție prețioasă: chiar și atunci când viața pare nedreaptă, un zâmbet sincer poate aprinde speranța.

 

 

ISU PRAHOVA